Prima data cand am alergat mi-am rupt piciorul. Nu a fost cea mai frumoasa experienta insa o perioada destul de lunga am renuntat la acest sport. Tot ce stiu este ca atunci am terminat tura. Mi se parea nefiresc sa ma opresc daca tot o incepusem.

De anul trecut am inceput incet, incet sa alerg la sala si sa combin cu inot. Dupa ce m-am plictisit de moarte pe banda am iesit in parc. Am alergat iarna, am racit, am alergat si iar am racit. Cam asa am inceput eu sa alerg prin februarie.

Foarte putin la inceput si acum din ce in ce mai mult. Daca initial nu as fi crezut ca pot sa rezist mai mult de 1 km si practic imi doream sa ma teleportez acasa acum vad lucrurile dintr-o alta perspectiva. Vreau sa fiu acolo, sa pot mai mult si sa inving orice durere. Teoretic nu am voie din cauza spatelui insa practic fac tot posibilul sa uit de acest “mic” impediment.

In timp am evoluat. Mi-am luat incaltari potrivite si diferenta a fost una colosala. Apoi mi-am cumparat sosete si tricou pentru alergat. Cand am auzit prima data ca exista asa ceva am inceput sa rad. Cei care iubesc alergatul cu siguranta stiu cat de mult conteaza vestimentatia.

Multe persoane ma intreaba de ce alerg. Pe langa faptul ca pot 🙂 atunci cand alerg uit de tot, visez, evoluez, ma deconectez, am o stare excelenta, sunt eu sau oricine vreau. Da, cam asta e ideea. Cand alergi esti diferit si nimic nu pare imposibil.