De cateva zile am descoperit blogul lui Andrei Rosu si desi nu-l cunosc deja il admir pentru stilul sau de viata. Am ramas surprinsa de cum reuseste sa imbine perfect viata de familie, munca si sportul (si chiar face sport nu gluma!)

Dupa cateva postari citite la el pe blog m-am hotarat ca astazi sa incerc o alergare de dimineata. Aveam in gand sa ma trezesc la 5.00 insa mi-a fost destul de greu. Va dati seama ca Andrei are zile in care se trezeste la 4? 🙂 In final la ora 5.45 ieseam pe usa si imi calculam deja timpul astfel incat sa ma intorc intr-o ora.

Pe la 6 deja alergam in IOR si nu eram singura care facea asta. Cum sa nu vrei sa te bucuri de aerul rece, de pustietate, cantecul pasarilor si razele blande ale soarelui? Este incomparabil cu ceea ce vedem seara prin parc!

Mi-a placut foarte mult cu toate ca am imbinat alergatul cu plimbarea. Se pare ca ficatul sau ce o cauza durerea din partea dreapta nu ma lasa sa alerg atat cat mi-as dori. Am avut noroc ca nu am plecat singura si am inceput ziua cu o plimbare si o companie placuta.

Ar fi interesant sa fie inceputul unei schimbari radicale de program. Ramane de vazut cum ma simt si cum imi este mai usor sa-mi organizez treburile din timpul zilei.

Andrei are dreptate cand spune: “Daca eu pot…poate oricine!”