Mi-am pus in minte in urma cu doua saptamani ca pe data de 10 august sa alerg 10 km indiferent de vreme sau de alte impedimente. Nu conta timpul necesar cat contau cei 10 km in sine, stiam ca o sa-i termin chiar de-ar fi fost necesar sa ma tarasc din parc pana acasa. La final din parc pana acasa am ajuns cu masina. 🙂

A fost o experienta interesanta pentru ca am invatat cat de cat ce ar trebui sa imbunatatesc. Chiar am inceput pregatirea din timp si am fost atenta la ce mananc si cata apa beau. Cu o zi inainte imi amintesc ca am baut aproximativ 2,5-3 litri de apa si am avut grija sa ma culc devreme astfel incat sa fiu odihnita a doua zi.

Sambata dimineata la ora 7 eram in picioare si am plecat spre parc. Am facut incalzire ( foarte putin) si am inceput alergarea. A fost usor si greu insa mi s-a parut mai ok pentru ca nu am alergat singura si a existat incurajare reciproca.

Pentru mine cei mai grei sunt primii 2 km apoi parca incep sa ma obisnuiesc cu situatia sau nu-mi mai dau seama daca ma mai doare sau nu ceva. Destul de dificil de suportat a fost tusea de la inceput generata de refluxul gastro esofagian si durerea de ficat care apare din cand in cand. Din fericire am uitat si de acestea dupa ce am depasit limita de cativa km. Ar fi fost culmea sa ma opresc doar pentru ca tuseam sau ma intepa ficatul….

Dupa cei 10 km am dormit 2 ore pana pe la vreo 12 si apoi nu am reusit sa mai dorm pana a doua zi de dimineata la ora 5.30. Pe langa asta am avut iar o migrena ingrozitoare. Dupa fiecare alergare mai lunga simt ca-mi explodeaza capul.

Astazi pot sa trag linie si sa spun ca am invatat cate ceva pentru urmatoarea alergare:

– in ultima perioada nu am stiut ce inseamna termenul de pauza sau refacere. Aproape in fiecare seara am mers sau alergat in medie cate 4-5 km;

– nu am baut deloc lichide inainte de alergare. Practic direct din pat m-am trezit in alergare 🙂 ;

– incalzirea a fost scurta si  incorecta fapt care mi-a adus o durere ingrozitoare de cap ( aici trebuie sa-i multumesc lui Andrei Rosu pentru lamurire);

– m-am culcat imediat si apoi seara nu am inchis un ochi. Data viitoare o sa am grija sa nu mai dorm dupa alergare pentru ca energia generata este mult prea mare;

– cu siguranta nu reusesc inca sa identific un ritm astfel incat sa respir cum trebuie;

– am avut cateva pauze cam lungi cand as fi putut sa merg fara sa ma opresc efectiv;

– o pastila pentru reflux m-ar fi ajutat;

-o sa ma gandesc ce sa mananc dupa alergari pentru ca inca nu stiu clar ce ar fi indicat.

Ramane de vazut la urmatoarea alergare mai lunga ce o sa fac.