Category Archives: …la drum

Calatorii frumoase pentru incantarea sufletului

…fara cuvinte

Ai incercat sa comunici fara cuvinte cu o persoana pe care nu o cunosti?

Vedere de pe balcon

Multi dintre noi ne straduim sa gasim cuvintele potrivite si ignoram din ce in ce  mai mult faptele si gesturile simple. Daca vrei sa fii bun poti sa dovedesti ca esti o persoana deosebita fara sa scoti un singur cuvant. O sa va spun o intamplare din concediu, mai exact din Muntenegru.

Am stat aproape de Kotor la niste oameni care nu stiau engleza si nicio alta limba care sa ne faciliteze comunicarea.

In prima zi ne-a aratat apartamentul si primul lucru pe care l-a facut a fost sa deschida frigiderul si sa sa uite spre noi. A zambit si a spus ceva de bere. Eu i-am raspuns ca avem si ca vom folosi frigiderul. In scurt timp a plecat si s-a intors cu doua beri reci. Mi le-a dat in mana si a zambit.

A doua zi a venit, m-a luat de mana si m-a dus intr-o camera cu jacuzzi. A apasat pe cateva butoane si mi-a zambit. Nu au trecut cateva minute si a aparut sotul gazdei care a dat deschis radio-ul si ne-a explicat tot prin semne cum se poate regla.

Intr-o alta zi s-a dus spre piscina si mi-a facut semn cum sa sar in apa. Acest gest mi s-a parut cel mai amuzant.

Nu-mi dau seama daca am apreciat ospitalitatea sau mai mult modul in care am comunicat fara sa vorbim. Este un exercitiu de comunicare recomandat tuturor care pun prea mult accent pe cuvinte. Chiar as vrea ca intr-o zi sa nu scot un cuvant timp de 12 ore. Oare cum ar fi?

P.S Ati observat ca de fiecare data zambea, da? 🙂

…in vacantele din extrasezon

Imi plac concediile in care oamenii prefera sa stea la birou si sa munceasca. Departe de ei gandul de a pleca in concediu, poate doar il planuiesc pe cel din vara. Atunci este momentul perfect pentru ca eu sa plec in vacanta.

De ce? Cand pleci in extrasezon ai impresia ca intreaga zona este a doar a ta. Asa ma simt eu acum. Lumini stinse, magazine inchise si restaurante uitate de lume. Oamenii parca au disparut si masinile lipsesc din peisaj. Bradul de Craciun inca exista in centrul statiunii. Simti ca ai inchiriat o zona doar pentru tine si poti sa te plimbi doar tu cu gandurile tale. Absolut nimic nu te deranjeaza. Peste tot sunt panouri care anunta ca sunt camere de inchiriat insa luminile stinse si zapada mare iti soptesc ca sunt doar uitate de vreme.

Daca esti norocos si nimeresti intr-o zona cu piscina si SPA vei fi cu adevarat rasfatat. Cand ai avut ultima data un jacuzzi doar al tau?

Cand revin in Bucuresti am impresia ca intru intr-o zona mult prea agitata si deja simt ca-mi este doar de acea pustietate.

Ciudat este ca desi sunt o persoana sociabila cand vine vorba de concediu prefer sa scap de tipetele copiilor, de muzica data la refuz si de aglomeratia din magazine, restaurante sau SPA.

Va propun sa incercati macar o data sa va mutati concediul de vara intr-o perioada linistita. O sa va placa. O sa aveti tot timpul din lume sa cititi, sa va plimbati si sa ascultati linistea.

…si oamenii din Cluj

Am calatorit 1250 de km timp de 5 zile prin intreaga tara insa oameni ca in Cluj nu am intalnit. Adica sa fii intrebat chiar de panouri ce faci mi s-a parut culmea ospitalitatii.

Mergeam cu masina si din 2 in 2 minute raspundeam zambind:” Bine, multumesc.”

Nici la tara la mamaie unde toti se saluta intre ei nu exista atata politete.:)

…pe drum spre nu stiu unde

Luni plec intr-o scurta vacanta. Desi initial aveam ceva planuri privind o locatie anume, acum am renuntat la tot pentru o vacanta spre necunoscut.  O sa fac ceva ce nu-mi sta in fire, un fel de experiment pentru mine si modul meu de a gandi.

O sa las agenda pe birou, o sa inchid internetul, o sa iau harta Romaniei, aparatul foto,  cateva haine si voi pleca spre….”Nu stiu unde”.

Habar nu am ce o sa vizitez, unde o sa mananc sau unde o sa ma cazez.

Este palpitant si in acelasi timp ciudat sa nu poti sa detii controlul asupra vacantei tale. Sa nu verifici cele mai bune conditii de cazare, sa nu citesti despre punctele turistice din zona vizitata si sa nu stii cum o sa fie vremea. WAW!

Inchid calculatorul si il voi redeschide la intoarcere.

Sper sa fie un experiment util si interesant.

Trebuie sa pot sa traiesc fara sa planuiesc tot, nu-i asa?

 

…Spre Lacul frumos

Plimbari lungi, carari de munte pustii, cer senin, miros de brad- o combinatie de milioane!

Am plecat cu noaptea-n cap din capitala pentru ca mi-am dorit neaparat ca la 7 dimineata sa urc dealuri. Fiecare cu nebuniile lui…si as fi putut foarte bine sa lenevesc in pat pana la 10 si apoi iar sa lenevesc. Ar fi fost prea simplu.

In fine, de data aceasta ceasul a sunat la ora 3.45 dimineata. Nu prea stii ce se intampla cu tine la ora aia, insa stii cu siguranta este clar ca trebuie sa bei o cafea si sa prinzi putere.

Drumul prin capitala a fost lejer, doar cateva masini care se intoarceau din cluburi mai puteai sa zaresti pe strazi la ora respectiva. Autostrada in schimb mi-a facut o surpriza placuta si am vazut un rasarit de soare superb.Am fost incantata de priveliste precum un copil care tocmai a primit o bomboana. Chiar ciudat sa poti sa te entuziasmezi atat de mult pentru un soare care rasare zilnic.

La Vladesti (zona unde se afla Lacul Frumos)  am ajuns cu bine, bineinteles fara opriri.  Cand sa ies din masina ce credeti ca s-a intamplat? Am fost lovita de un aer rece drept in freza. Nu mai cunoscusem senzatia de racoare de ceva timp . Mi-am pus hanoracul inclusiv gluga si am pornit la drum. Efectiv imi inghetasera urechile. E destul de brusca trecerea la 10-12 grade cat erau in acea dimineata, plus ca vantul batea si el si amplifica frigul.

Citeste mai mult…spre Lacul frumos

…pe munte, spre manastirea Frasinei

Imi place sa calatoresc. Daca ar fi dupa mine as fi plecata in fiecare weekend. Nu sunt genul de persoana care sa stea pe plaja si sa leneveasca cu un cocktail langa mine. Ador drumetiile, momentele in care simt ca nu mai pot dar stiu ca trebuie sa ajung la finalul destinatiei.

De curand am facut o scurta drumetie pana in apropiere de manastirea Frasinei (spun apropiere pentru ca este o zona interzisa femeilor) si am reusit in sfarsit sa ma relaxez urcand pe munte. M-as putea declara fara probleme novice cand vine vorba de urcat insa in acelasi timp nu refuz o astfel de escapada.

Indicatorul spre manastire arata 7 km ,deci stiam din start ca mai am inca atat de facut si la intoarcere. Mi-am luat inima in dinti si am plecat pe drum in jurul orei 11. O  parte din drum a fost prin padure si nu am simtit caldura. Totusi lipsa de conditie fizica si-a spus cuvantul: din 5 in 5 m ma opream, beam putina apa si ma vaitam. Senzatia aia de iesit sufletul din piept, infundat urechi si dureri ba de picior, ba de spate…Am trecut si peste asta.

Citeste mai mult…